Irigații și sisteme de irigații de la A la Z – Partea I 1

Irigația este procesul prin care se furnizează artificial apă pentru culturi, proces care contribuie la succesul creșterii și al rodirii acestora. Sistemele de irigații joacă un rol important în agricultură deoarece asigură creșterea randamentului agricol, permițând astfel diversificarea culturilor, gestionarea riscurilor, asigurarea securității alimentare și oferirea de beneficii economice agricultorilor și comunității în general.

În agricultură se utilizează mai multe metode sau sisteme de irigații, printre care:

Irigarea de suprafață – este cea mai veche și cea mai cunoscută metodă de irigare, în care apa este aplicată la suprafața solului și lăsată să se infiltreze în sol. Această metodă include irigarea prin inundare, pe margini și pe brazde.

Irigarea prin aspersiune – este metoda prin care apa se aplică prin aspersoare și este distribuită sub formă de ploaie. Se poate utiliza pentru o gamă largă de culturi și este potrivită pentru terenuri plane sau cu pante ușoare.

Irigarea prin picurare – este un tip de irigare care aplică apa încet și direct la rădăcinile plantelor printr-o rețea de țevi și emițătoare. Este un sistem eficient și poate ajuta la economisirea apei prin reducerea scurgerii și a evaporării.

Irigarea subterană – este sistemul prin care apa se aplică direct la rădăcinile plantelor printr-o rețea de țevi îngropate sau tuburi poroase. Acest sistem este foarte eficient și poate reduce consumul de apă cu până la 50%.

În cadrul acestui articol vom acoperi următoarele aspecte cu privire la sistemele de irigații.

1. Evaluarea necesarului de apă
2. Planificarea utilizării apei
3. Alegerea sistemului de irigație potrivit 
4. Instalarea sistemului de irigare
5. Desfășurarea procesului de irigare a unei culturi
6. Monitorizarea și întreținerea sistemului de irigare
7. Optimizarea eficienței sistemului de irigare
8. Evaluarea performanței sistemului de irigare 

Cum evaluăm necesarul de apă pentru irigarea unei culturi

Evaluarea necesarului de apă pentru un teren agricol este o sarcină importantă și necesară pentru a asigura o producție agricolă optimă. Acest proces implică luarea în considerare a mai multor factori, cum ar fi tipul de cultură, condițiile climatice, solul, metodele de irigare și multe altele.

Determinarea tipului de cultură

Primul pas în evaluarea necesarului de apă este determinarea tipului de cultură care urmează să fie cultivată. Fiecare cultură are propriile cerințe de apă, în funcție de stadiul de dezvoltare și condițiile climatice. De exemplu, plantele care cresc în soluri nisipoase au nevoie de mai multă apă decât cele care cresc în soluri argiloase, deoarece nisipul nu reține apa la fel de bine ca argila. Totodată, plantele care se dezvoltă în zone cu temperaturi ridicate și cu umiditate scăzută necesită mai multă apă decât cele care se dezvoltă în zone mai răcoroase și mai umede.

Evaluarea condițiilor climatice din zona terenului agricol

Următorul pas este evaluarea condițiilor climatice din zona în care se află terenul agricol. Temperatura, umiditatea și precipitațiile din zona respectivă vor influența necesarul de apă al culturii. În general, cu cât temperatura este mai ridicată și precipitațiile mai scăzute, cu atât este nevoie de mai multă apă pentru a menține o producție agricolă optimă. De asemenea, zonele cu umiditate ridicată pot necesita mai multă apă pentru a preveni dezvoltarea bolilor și a dăunătorilor.

Determinarea tipului de sol

Un alt factor care influențează evaluarea necesarului de apă este tipul de sol. Solurile cu textură fină rețin mai multă apă decât cele cu textură mai grosieră, astfel încât necesarul de apă va fi diferit pentru solurile cu textură diferită. În plus, solurile care conțin mai mulți nutrienți necesită de obicei mai multă apă decât cele care conțin mai puțini nutrienți, deoarece plantele vor absorbi mai multă apă pentru a menține creșterea și dezvoltarea lor.

Calcularea indicelui de evapotranspirație

În general, evaluarea necesarului de apă pentru un teren agricol implică calcularea evapotranspirației, care reprezintă cantitatea de apă pierdută din sol prin evaporare și transpirație. Evapotranspirația se poate calcula prin mai multe metode, cum ar fi metoda Penman-Monteith, metoda FAO sau metoda Thornthwaite.

După ce evaluăm evapotranspirația, putem calcula necesarul de apă pentru cultură prin intermediul altor variabile precum pierderile de apă prin scurgerea apei subterane și infiltrarea apei în sol.

Disponibilitatea apei din zona terenului agricol 

După ce calculăm necesarul de apă pentru cultură, trecem la analiza disponibilității apei în zona respectivă. Acest lucru se poate evalua prin analizarea surselor de apă disponibile, cum ar fi apele subterane, râurile sau lacurile. Dacă nu există suficientă apă disponibilă, atunci vom lua în considerare metode de conservare a apei și de reducere a pierderilor de apă.

Planificarea utilizării eficiente a apei

După evaluarea necesarului de apă pentru terenul agricol, este ideal să planificăm utilizarea apei în mod eficient pentru a asigura o utilizare durabilă și sustenabilă a acesteia. În primul rând, vom alege metode de irigare adecvate pentru culturile care se cresc pe terenul agricol. În general, sistemele de irigare prin picurare și prin aspersie sunt mai eficiente decât metodele tradiționale de irigare prin inundare. 

Aceste metode permit o distribuție mai precisă și uniformă a apei, reducând astfel pierderile de apă prin evaporare și scurgere. 

În al doilea rând, este important să planificăm programul de irigare în funcție de necesitățile culturilor și de disponibilitatea apei. În acest fel evităm suprairigarea, deoarece acest lucru poate duce la scurgerea excesivă a apei, care poate afecta calitatea solului și poate crește riscul de poluare a resurselor de apă.

În afară de utilizarea eficientă a apei pentru irigare, există și alte strategii pentru a planifica utilizarea apei în mod sustenabil în agricultură. De exemplu, practicile agricole precum culturile de acoperire, rotația culturilor și gestionarea solului pot ajuta la menținerea umidității solului și la reducerea necesității de irigare. 

De altfel, putem utiliza tehnologii avansate, cum ar fi senzorii de umiditate și sistemele de monitorizare pentru a măsura nivelul de umiditate din sol și a ajusta programul de irigare. Aceste tehnologii pot ajuta la reducerea pierderilor de apă și la îmbunătățirea eficienței utilizării apei în agricultură.